Gândeşte româneşte Ţara mea e România Uite gata-i poezia, Instalată-i armonia Şi începe simfonia ! Îmi este foarte uşor, Să vorbesc de-al meu popor Fiindcă sunt un creator Şi de ţară iubitor ! Şi-aş putea să povestesc De tărâmul românesc, Cu aplomb actoricesc Fără să vă plictisesc ! Şi am vise îndrăzneţe, Tupeiste şi semeţe, …
Când murmură-ale copacilor frunze Imaginează-ți că plouă, Că burnițează cu fulgere colorate din stele. Imaginează-ți că salcâmii înfloresc la malul mării Și nu sunt smulși de valuri. Lasă timpul să curgă prin ceasurile lui Dali În noianul de gânduri de sub cer, Să se strângă picături de lacrimi În mări și oceane prin gropi de …
Scriu cu mâinile murdare din trecutul ce mă apasă Mii de oameni mă privesc de parcă mă cunosc Şi totuşi sub piele se ascunde un mozaic ce nu mă lasă Când o să renasc, îngerul meu se va mira, nici eu nu-l cunosc Sănătatea e lucrul pe care nu l-am întâlnit Cu tălpile goale ai …
Cu mintea limpede, apus pe munte, Cu ochii strânşi, brazi dârzi Suspină sufletul o mângâiere caldă Îngână cugetul sărut în palmă. Am lângă, pe canapea, o inimă ce pâlpâie În stânga sus, pe-o etajeră o lumânare se chinuie să moară În palma dreaptă bucăţi din creier ce curg pe foaie În palma stângă strâng o …
Centrul Cordului Sunt visător, cuprinzător, Armele pregătite mereu, sunt gladiator Cu ochii mari spre orizont, E câmp minat şi-am rupt linia din front. Imaginar cu o creaţie în subconştient, Conturez vitralii cu spirit eminent, Lipsa de sânge generează dependentă Dar lupta lungă duce la perseverenţa. Dau frunzelor rugina vieţii de apoi Şi mă-ntorc în mare …
CU VOCE STRĂVEZIE Un suflet de copilărie Printre frunze-ncet îmbie – Nu degeaba parcu-i loc de melancolie. C-afară toamna e târzie, Că-i ploaia verii argintie, Că luna îşi coboară printre crengi raza aurie… Când în verde stă sclipire Parcul pare-o amintire În care toţi anii trişti printre frunze-adie. Deodată simt sufletul buneilor ca o povaţă …
Blând precum o rugăciune, Poleind în raze merii, Craiul Nou a răsărit Peste Noaptea Învierii, Şi pe umbre de cărări Credincioşi, printre coline, Vin tăcuţi cu pască-n coşuri, Învierii să se-nchine. Să-l cinsteasca iar pe Fiul, Ce-n adâncuri coborând A călcat moartea pre moarte, Nemurire, vieţii dând. Printre candele de ceară, Se strecoară pacea lină, …
Te-am întâlnit pe țărmul vieții, Mă întâmplam printre vapoare și pescăruși. Mi-am pus mâna în palma sorții Și m-am trezit cu tine dincolo de mii de uși. Și-am plâns. Am smuls din purpur lumina-n asfințit, Să-ți fac doar ție cunună de iluzii, Dar n-am știut că-n tumult mi-e sortit Să mă înec în sunete ca …
Sentimentele se furișează prin piele căutând un trecător cu porii deschiși spre inimă trupul are nevoie să-și regleze pulsul societății interioare astfel și-a închis cartea deschisă de toți intrând într-un proces de calcinare. Structurile se macină, psihicul începe să elimine acele imagini prinse greșit în cadru sângele încearcă să-și schimbe traseul venele vor să se …
Încerc să mă răzbun pe propriile sentimente care sunt mult mai preocupate de alții decât de mine…sună puțin a egoism?! O lume întreagă se prăbușește precum acele cetăți ce nu și-au plătit tributurile la timp privindu-le în oglindă mă văd pe mine cum singur îmi zâmbesc. Mă rog lângă trup am ieșit din el știind …