Tag Archives: poezie

Calul – de Luis Popa

                              Lumina învelește satul un Rai pentru sufletele proptite-n plug. Flăcăii îmbrăcați de sărbătoare își cheamă viitorul la horă când greierele obosește îi așteaptă părintele alături de bătrâni pregătindu-le pașii spre nemurire. Totul pare o poveste în care lacrimile bunicii scaldă …

Deșertul – de Luis Popa

Valurile dragostei acoperă Luna îndulcind zâmbetul cămilelor ascunse printre dune parfumul nisipului se ridică-n aer îmi răsfață nările îl mângâi cu mintea îl ador. Credeam că este un personaj dintr-o carte care a învățat să meargă prima dată pe tavan un actor dintr-un spectacol ambulant care adună toate religiile lumii într-un singur psalm dar când …

Când clipa mea te plouă – de Lusiana Drăguşin

Umerii goi tresar de egoism trupesc te-aş fi modelat iar din lutul nelumesc sculpteză-mă firidă în nişa sufletului tău ca pe o albă silfidă undeva într-un hău în colţuri părăsite bat orele cathartic secunde nesfârşite pulsează enigmatic esenţa lumii mută zidită-n veşnicie de-o veche alăută ce cântă-n silnicie cerşeşte îndurare sperând viaţă nouă şi-a inimii …

Dilema gramaticală – de Nicolae Tomescu

Într-o zi pe l-asfințit, cînd gramatică studiam Dintre pagini răsfoite niște sunete răzbeau, Cît de straniu! De pe coală,  literele dispăreau Volatilizate parcă și-apoi glas ciudat prindeau! Mici ciocane de oțel, în timpane mă loveau. Ce fiori! Ce grozăvie! Cartea strigă răspicat Că războiul e iscat, de Subiect și Predicat! Fiecare își arogă, dreptul la supremație …