Rămas bun – de Voicu Geanina

Când murmură-ale copacilor frunze
Imaginează-ți că plouă,
Că burnițează cu fulgere colorate din stele.
Imaginează-ți că salcâmii înfloresc la malul mării
Și nu sunt smulși de valuri.
Lasă timpul să curgă prin ceasurile lui Dali
În noianul de gânduri de sub cer,
Să se strângă picături de lacrimi
În mări și oceane prin gropi de păianjeni.
Imaginează-ți că te-am părăsit la margine de drum,
Că ți-am luat mai mult decât ți-am dat,
Că nu eu am fost cea care-a trebuit.
Iar eu îmi voi imagina că doar bate vântul,
Că furtuna nu e decât un râu nestăvilit
Și florile înfloresc doar în cărți.
Îmi voi imagina că timpul a stat în loc
Și pământul a secat și ultimul strop,
Iar tu nu m-ai lăsat să plec mai departe pe drum,
Căci am găsit iubirea unde nu trebuia să fie

Și am rămas fără
să-mi iau rămas-bun.

Lasă un răspuns