Nici
chiar uitarea n-o să mă aline
chiar uitarea n-o să mă aline
când
voi cădea sub ultima secure.
voi cădea sub ultima secure.
Orbecăind
în neputinţi obscure
în neputinţi obscure
voi
alerga şi-atunci, fugind de mine.
alerga şi-atunci, fugind de mine.
Eu,
Don Quijotul visurilor pure,
Don Quijotul visurilor pure,
am
îmbrăcat mereu armuri străine
îmbrăcat mereu armuri străine
şi
am crezut că voi putea obţine
am crezut că voi putea obţine
victorii-n
orice lupte, cât de dure.
orice lupte, cât de dure.
Dar
soarta crudă mi-a muşcat genunchii,
soarta crudă mi-a muşcat genunchii,
veninul
ei mi-a pârjolit rărunchii
ei mi-a pârjolit rărunchii
şi-am
suferit mereu de-o cruntă sete,
suferit mereu de-o cruntă sete,
într-un
deşert ce s-a numit durere
deşert ce s-a numit durere
şi-ntipărit
pe ani ca o pecete
pe ani ca o pecete
de
care-ncerc să scap, dar nu mai piere.
care-ncerc să scap, dar nu mai piere.