Uneori ne e milă de făpturile care nu mai simt nimic nici pentru ele,nici pentru alţii. Mă trezesc în noapte ţipete de pasiune şi mizerie,căci în colţul străzii e ea.Îşi câştigă pâinea sub un felinar bătrân,dosit la colţul unei case şubrezite de vânt şi vreme.Nu-i pasă că …
Era noapte, şi totul pătruns parcă de o linişte apăsătoare. Ochii săi se cufundau tot mai mult în slovele aşternute pe o foaie albă de hârtie. Nu mai citisem niciodată pe chipul mamei o asemenea reacţie în faţa unei telegrame. Sincer, nici măcar nu ştiu ce era sau cum să …
Poveştile! Ce ne-am face fără ele! Dacă nu ar exista am fi puţin mai trişti. Azi am să vă spun o poveste despre oameni şi Viaţă, despre Inţelepciune, despre Cupidon. Ce face el când nu e cuminte? Cine e Viaţa! E o doamnă atunci când vrea să fie şi are grijă de …
Era noapte, şi totul pătruns parcă de o linişte apăsătoare. Ochii săi se cufundau tot mai mult în slovele aşternute pe o foaie albă de hârtie. Nu mai citisem niciodată pe chipul mamei o asemenea reacţie în faţa unei telegrame. Sincer, nici măcar nu ştiu ce era sau cum să …
Suntem şi trăim într-un loc, avem şi ne dorim, plângem şi râdem, petrecem şi ne plictisim. Cunoaştem şi uităm, câştigăm şi pierdem. Dar avem ceva asemănător, suntem oameni, dar acest lucru este mai mult decât o asemănare, poate o familie. Oamenii aceştia sunt diferiţi, de la vârstă, aspect, trăiri, emoţii, sentimente …
E cald afara sau poate doar mi se pare. Poate temperatura e singurul mod prin care eu percep realitatea, singura care mă ține legată de lumea vie. Vie? Așa susțin totia¦ Mereu am avut impresia că aproape toți oamenii din jurul meu se sting treptat atunci când refuză să cunoască o altă …
Tot ce-mi amintesc în legătură cu ziua de ieri este că am citit ceva din Platon. În rest,pot să spun că până la aceată oră a amiezii nu am fost în stare să-mi aduc aminte nici măcar cum mă cheamă.SI nici nu am vreun act la mine.Ce să spun,bine măcar că e …
Seară liniștită de vară. Greieri. În pridvorul casei înconjurată de un gard pipernicit de mărăcini, Ivan Trifomovici , priza tutun polonez cu un calm studiat. Privea cum sorgul se-ndoaie șuierând. Nu-i plăcea odihna, dar aceste momente îi lăsau o poftă nebun de umblat. Zbârcit de oamenii pe care îi îngropase – copii, soțiile …
Eu cred că orice poate deveni un gând. Oamenii, ființe mai mult sau mai puțin cerebrale, sunt întotdeauna cuprinși de dorința expansivă ce le șoptește să-și însușească ceea ce este în jurul lor, să cuprindă volume de emoții într-o idee și să închidă fragmente de trecut în amintiri. Probabil că aceasta este …
Frig. Vânt. Pământ nearat. Lângă casa părăsită, de chirpici, era o siluetă informă, foșnăitoare. Am încercat să fug, dar îmi era prea frig, așa că am înfruntat amurgul, afundându-mă în semiîntuneric. Gunoaie. Un pantof fără șiret. Ușa era întredeschisă, umbroasă, mă chema ca o fată cuminte. Am pășit șovăitor pe urmele …