Flori de suflet – de Titi Nechita

Se-mbracă pietrele în flori
Pătrunse de un suflet cald;
Natura e cuprinsă de fiori
Într-o sclipire de smarald.

Muguri de flori şi fantezii,
O viaţă prinsă în culori…
Lumină, zvon de rapsodii
Se-nalţă în zbor de cocori!

Cu vise şi elanuri albăstrii
Însingurări de ochi aprinzi
Şi focul stins al sărutării
Uitat pe margini de oglinzi.

Se-aude zvon de primăvară,
Iar mugurii acum învaţă
A nu mai fi pe ram povară
Visând către o nouă viaţă.

Toporaşi şi violete
Fac prin crânguri acolade,
Iar pe umeri flori buchete
Se aşează în cascade.

Lasă un răspuns