Dragă, Domnule Timp, – de Nicoleta Cristea

       Mă gândeam să îţi scriu de mult, dar n-am timp, Timpule. Nesuferitule! Când eram mică am învăţat la şcoală, că Timpul este un bătrân, care locuieşte într-un castel, construit în formă de ceas. Ce mult mi-a plăcut aceea poveste! Apoi,  am crescut şi am văzut cât de repede zbori am început să mă supăr pe tine.
      Dintre toţi copii tăi săptămâna fuge cel mai repede! Apoi luna, apoi anul ! Unde alergi atât de obraznic şi ne furi clipele?
      Te urăsc, Timpule! Ieri eram copil şi azi sunt adult, iar copilăria e departe, în urmă…
      Te urăsc, Timpule! Atunci când sună ceasul dimineaţa,
   
  Te urăsc, Timpule! Atunci când n-am timp să plec la piaţă, mă rog, supermarket.
      Te urăsc, Timpule! Atunci când grăbită mă întorc acasă pentru alte miliarde de lucruri!
      Te urăsc, Timpule! Atunci când iei şi  uiţi să dai!
      Te urăsc Timpule! Ştiai asta! Dar voi iubi CLIPA! Ea e momentul timpului ce zboară!
      Te urăsc, Săptămană!
      Te urăsc, Lună!
      Te urăsc, Anule!
      Te urăsc, Timpule!
      Săptămână dragă ! Tu care fiică a timpului ești ?! Te urăsc când începi cu minunata zi de LUNI. Din cele 7 zile, doar două sunt mai puţin infernale!
       Sâmbăta şi Duminica, pe ele le iubeşte toată lumea.
       D-ra Luni,  se trezeşte frumos dimineaţa, considerând, că e cea mai frumoasă dintre fiicele Timpului. Ceasul nesimțitor la 6:00 sună, râzând părcă de cheful meu de a mă trezi.  Ştie că voi pleca spre prietena mea cea mai bună: MUNCA. Aşa că, ziua de luni Timpule o încep vesel şi frumos
      D-ra Marţi, e ceva mai veselă şi zglobie. Aruncă un… cevaaa, ce sună …Zbang, s-a spart! Să fie oare ceasul? Probabil, că da! Nici ei nu-i place ceasul?!
      D-ra Miercuri, e trează de mult. Ceva mai acomodată deschide şi ea ochii, dar fuge repede, parcă grăbită să nu piardă vreun tren. Mă întreb ce tren o căuta?
      Intr-o zi, m-a întrebat nu mi-ai văzut cumva  sora. Dar cine-i sora ta drăguţă Miercuri? D-ra Joi! răspunde ea!
D-ra Joi, deja e terminată. Se odihnea şi ea liniştită, când iară sună ceasul.
      Alerga şi ea! Pierduse iarăşi Vinerea!!.
      D-ra Vineri, e  iubită şi nesuferită. Ea e cea mai aşteptată din toate zilele săptămânii.Drăguţa Vineri, vine şi trece la fel de repede ca celelalte. Nu poţi să stai un pic mai mult, iubire. Da, ce are urechi să audă, acuşi vine şi într-o clipă a dispărut. Precis e vina ta, Timpule!
      Timpule, eşti un nesuferit. Degeaba eşti un moş zgribulit!? Se presupune, că ai îmbătrânit şi eşti mai înţelep , dar n-ai  învăţat până ACUM, că nu trebuie să alergi ca un nebun! S-au închis cumva  porţile? Tu unde alergi, bâtrân nebun!?
      Timpule, eşti  un  insolent, când arunci clipe şi mă faci să îţi cerşesc minute.
      Timpule, eşti un hoţoman, că mă faci să spun de atâtea ori n-am timp. Uneori aş vrea să îmi iau timpul…  aş vrea să îmi iau timpul pierdut înapoi, dar nu-l găsesc. Numai vreau să fiu pe fugă mereu. Între dimineaţă şi seară trăieşte doar CLIPA !
      Timpule eşti un furăcios! Numai ştiu când e zi şi când e seară, mă trezesc că azi e toamnă, şi mâine e iarnă.

      Timpule insensibil, mie iarna nu-mi place, e frig, e viscol, e zăpadă. Acum e o toamnă cu colţi, iar mâine mă aşteaptă iarăşi primăvara.
      Timpule, uneori mi-eşti atât de drag! Îmi place cum repari greşeala, şi cum  refaci clipe negre în zâmbete.
Anii sunt și ei necruțători! 
       Dragă domnule Timp, eu mi-am propus să trăiesc Clipa! Să numai trec niciodată pe lângă ea.Chiar dacă ţi-ai  propus să treci fulgerător pe lângă clipe,  eu vreau să fiu mai puternică decât tine. 
Rămâi la fel de nemilos cu cine vrei și te anunţ solemn şi tare,  să nu uiţi şi să ştii, că eu numai vreau să pierd:
Clipa lui Ieri,
    Minutul lui AZI,
          Secunda lui Mâine.
Pa, Timpule! Să fii cuminte! 
P.S. Zboară liber şi fericit pe cărări neumbrite, pe cele umbrite lasă-i pe alţii să cutreiere!
Zbor lin, Timpule! Zboară voios!
P.S. 2. Când ți-ai luat vacanță ultima dată, Timpule?

Lasă un răspuns