în nopţi aurii de octombrie tapetate cu foşnet de frunze ruginii cuvinte nerostite suspendate pe raze de lumină adună roiuri de fluturi albi ameţiţi de dansul durerilor ascunse-n noi… alintând luna cu lacrimile orelor de iubire umbre din trecut abandonate la zidul tăcerii se estompează la graniţa invizibilă dintre vis şi realitate atunci te-am regăsit …
încercând zborul temerar spre înălţimi rupte din norii desfrunziţi de albastru a privit uimit pe fereastra dimineţii găsind în oglinda ascunsă de timp iluzia păsării cu aripi mov imagine născută din amurguri târzii pictată în sunete violete… prins în carapace de granit suflet de ceară topit de căldura unui sărut ascunde în spatele zâmbetului …
O viaţă frumosă în orice dimineaţă Orice lămâie taie din greaţă şi-aduce pofta de viaţă O lume prea bună încotro ai fugit? Când strigam prin văi urlă munţii în noi Şi meleaguri ce se pierd, Sunt români ce greşesc drumul ce-l aleg. O viaţă să ai să laşi amintiri, O viaţă în care în parc …
Mâinile tale cleste de jar mă cercetează iar si iar sunt ca niste sabii de foc ce joacă un joc. Ele imi dau fiori teamă sunt curioase ma infioară ma ard ca o pară. Trupul imi este străin mie în mâinile tale sunt o jucarie. Cerul mă privește e trist fără stele si gol șarpele …
Mă voi plimba pe malul marii, Voi asculta murmurul ei. Mă voi plimba pe stânci de stele Voi asculta cum cântă cerul. Nu vreau să mă gândesc acum , Nu are rost, nu are sens, totul e fum ! Totul va fi atunci un simplu vis, Un vis al singurătăţii depline. Ce eu atunci îl …
În Bucureşti este o fată cu ochii si cu părul negru, de m-am îndrăgostit deodată, când gândul tot i l-am văzut integru. Şi când mi-a trimis un „hei” mi-am spus că este ca o floare de tei; pe pereţii toţi din Bucureşti, cu ea aş desena doar dulci poveşti. Cu o gropiţă-n obrăjor, mai drăgălaşă …
Seimeni, un sat dintr-o comună, E satul unde m-am născut Un sat la margine de apă Cu oameni simpli şi tăcuţi. Aşezat pe o colină-naltă De unde apele se scurg A strâns oamenii laolaltă Şi astfel s-a format sătuc. Oameni veniţi chiar de departe Cu turme de miori pe jos, S-au aşezat, şi-au făcut case …
Strâng în pumn Din praf și din scrum O idee, o scânteie Ce încă n-a apucat să ardă. Ce începe să miște, Să râdă, să plângă, Să respire din mine, tot aerul meu. Îmi roade gândirea, Îmi strânge lumina Într-o cutie, sub ochii mei. Stau pe-ntuneric, Sclavă căzută C-o minte legată de-nchipuiri. Tot ce mă-ncântă, …
Se prelinge toamna, printre stropii grei de ploaie ce se înghesuie grăbiţi pe geamul prăfuit de nepăsare. Se prelinge toamna, iar gândurile noastre suspinând au căzut în frig prin frunzele uscate, pe pământ. Se prelinge toamna, şi corpul mi-l simt tot mai slab; mă pierd în frig şi cenuşiu mi-e dor de alb… Se prelinge …
Ne-am reîntâlnit acum o vară Sursa poza: ebloguri.ro Pe-un drum ce ne aparţinea, Şi ne-am oprit, Şi ne-am zâmbit, Şi ne-am vorbit în mare goană. Ţi-am spus că plec tot mai departe, Cu ochii trişti mi-ai spus:”Mă bucur, căci imi faci rău cand eşti aproape” C-o lungă,surdă-mbrăţişare Ne-am despărţit şi fiecare S-a dus pe drumul lui,agale, …