Ţara mea e România
Uite gata-i poezia,
Instalată-i armonia
Şi începe simfonia !
Îmi este foarte uşor,
Să vorbesc de-al meu popor
Fiindcă sunt un creator
Şi de ţară iubitor !
Şi-aş putea să povestesc
De tărâmul românesc,
Cu aplomb actoricesc
Fără să vă plictisesc !
Şi am vise îndrăzneţe,
Tupeiste şi semeţe,
Să dau sfaturi şi poveţe
Prin regiuni şi prin judeţe.
A fost şi soare şi furtună,
Dar pururea limba română
A fost liantul ce-a reuşit,
Să ne facă de neclintit !
Limba noastră şi mândra ţară
Cu o istorie milenară,
De la mânz, viezure şi barză
S-au perpetuat şarjă cu şarjă.
Îngerul blond, Nichita Stănescu,
Luceafărul e el, chiar Eminescu
Şi al matale Caragiale,
Venit la noi din Haimanale.
Pictori mari Theodor Aman,
Grigorescu, Luchian
Au gândit în naţional
Şi-au pictat universal.
Porţi, coloane, mese şi uşi,
Le-a făurit cu drag Brâncuşi
Gândite toate-n româneşte,
Aşa că-ncepi acum şi gândeşte !
Compozitori precum Enescu,
Dinu Lipatti şi Porumbescu,
Au compus cum au simţit
Şi-n româneşte au gândit.
De-aia îţi zic dă te mândreşti
Că-n româneşte tu gândeşti
Şi când greul te copleşeşte
Atunci gândeşte româneşte !!!
De Robert Codescu