Programarea pentru succes sau eșec este făcută în copilărie de către părinți

COMUNICAT DE PRESĂ

Psiholog:
Cum ne etichetează părinții
când suntem mici, etichetele ne bântuie toată viața și contribuie la succesul
sau eșecul nostru”
Programarea
pentru succes sau eșec este făcută în copilărie de către părinți
               
Modul
în care părinții își etichetează copiii are o influență majoră asupra
dezvoltării acestora și asupra vieții lor de adult, sunt de părere psihologii.
Cu voia sau fără voia lor, de cele mai multe ori, părinții contribuie
semnificativ la succesul sau eșecul în viața copiilor lor, încă din primii ani
de viață, doar prin simplul fel în care le vorbesc și îi etichetează.
Dacă părintele îl încurajează pe copil încă
de mic și îl va eticheta drept
“inteligent”, “luptător”, “muncitor” etc., acesta va suporta altfel, ca adult,
greutățile vieții sau felul în care acesta este tratat de șef la locul de
muncă. De cealaltă parte, dacă părintele va persista pe etichete de genul “nu
ești bun de nimic”, “ratat” etc., copilul va dezvolta stări anxioase și
depresive și va suporta mult mai greu eșecul sau obstacolele vieții, consideră
psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.
           Copiii moștenesc de la părinți un bagaj
genetic unic care constituie baza dezvoltării de mai târziu
Specialistul
afirmă că micuții preiau temperamentul de la părinți, ceea ce le influențează
comportamentul social și cel emoțional. “Unele
trăsături sunt mai ușor de gestionat, altele mai dificil. Unii copii au nevoie
de mai multă atenție decât alții, alții sunt mai activi sau explorează
permanent mediul. Este necesar să facem
diferența între temperamentul copilului și un comportament problemă
.
Cunoscând temperamentul copilului putem, ca adulți, să ne adaptăm propriul
comportament la nevoile copilului și să îl sprijinim în dezvoltarea lui
armonioasă”, declară
psihologul psihoterapeut Maria Verdi.
Părinții sunt primele modele ale copilului
Totodată,
specialistul subliniază faptul că, în primii ani, copilul vede lumea prin
manifestările parentale, iar acesta învață totul prin imitare, învață
privindu-i sau observându-i pe ceilalți. “Este
necesar ca părintele să știe că un copil primește informația din mesajul verbal
și din cel nonverbal al părinților. Copilul preia un mesaj corect când există
armonie între ce spunem, ce facem și ce gândim. Până la vârsta de trei ani,
creierul copilului este precum un calculator care asimilează informație. Nu are
capacitatea de procesare. Testează exteriorul cu toate simțurile. Când
părintele țipă și  lovește  copilul că pune mâna la priză, dar nu-i
explică ce este acolo, în realitatea lui se naște vinovăția. Când strică sau
sparge obiecte prin casă iar părintele râde, copilul crede că este apreciat.
Înțelege că a făcut o faptă bună. Va continua să atragă atenția în acest fel”, afirmă psihologul Verdi.
Adultul
care crește fără limite, explică psihologul, este copilul căruia nu i s-a
explicat ce este bine să facă și ce nu este bine. Copilul, la fel ca adultul,
învață numai din feedback-urile pozitive. “Este
greșită opinia conform căreia un comportament se învață dacă spunem copilului
ce a greșit. Sau dacă nu spunem nimic, suntem indiferenți. Va găsi o cale să se
facă văzut”, spune Verdi.
Copilul învață modalitatea în care părinții lui fac față
emoțiilor pozitive și negative
“Memorează ce face mama sau tata când este bucuroasă
/ bucuros, tristă / trist și va folosi aceste experiențe în situațiile în care
se confruntă el cu emoții similare. Reacțiile 
emoționale ale părinților reprezintă contextul de învățare a modului de
gestionare a emoțiilor de către copil”,
declară psihoterapeutul. Specialistul este de părere că
juniorii au nevoie de exprimare directă, în cuvinte, a aprecierilor pozitive
din partea părinților, de genul „pentru mine, desenul tău este cel mai frumos!”,  “Sunt
mândru de lucrarea ta!”, „Apreciez cât ești de harnic și te felicit pentru că
vrei…!”. Ignorarea comportamentelor pozitive ale copilului de către părinți
și educatori, crede psihologul, face să apară comportamente negative, indezirabile.
“Exprimarea emoțiilor
negative ale părinților prin cuvinte urâte adresate copilului este dăunătoare
pentru el. Copilul va ajunge să se perceapă ca fiind incapabil, fără valoare,
fără resurse și astfel, dacă tot este criticat, îi lipsește motivația să învețe
comportamente pozitive. Cercetările arată că atunci când părinții pedepsesc
copilul, aceștia au o stare emoțională negativă. Astfel, copilul va asocia
starea emoțională negativă a părinților cu pedeapsa”, continuă Verdi.
În primii ani, copilul preia tiparele privind familia,
femeia, bărbatul, autoritatea
“Când există înțelegere în familie, copilul
crește frumos, în siguranță. Ca adult, va dezvolta relații armonioase, inclusiv
la nivel de cuplu. Dacă există tensiuni între părinți, mama și tata se jignesc,
atunci copilul, deși nu pricepe despre ce este vorba, se va orienta mai târziu
în relații conflictuale. Ca adult, își dorește o relație de cuplu minunată, dar
va fi umilit sau desconsiderat de partener, dacă a trăit acea realitate în
copilărie. Și asta se întâmplă deoarece,  la nivel de incoștient, creierul lui atrage ce
a învățat. De multe ori, părinții spun copiilor “ești prost ca tatăl tău” sau „vei ajunge un
nimeni, ca mama ta”, afirmă
specialistul.
Psiholog: “Nu
este blestem mai mare pentru copiii noștri, decât să le alimentăm eșecurile în
fiecare zi”
Insultându-i
și trăind intens emoțional ceea ce spunem la adresa copilului, crede
psihologul, nu facem decât să împrospătăm activitatea rețelelor neuronale care
funcționează pentru eșec. Totodată, psihologul ne spune că este foarte important
să înțelegem că, acolo unde ne orientăm atenția, acolo ducem energie, iar acel
aspect vom crește în copilul nostru. “Faceți
remarci pozitive, focalizați-vă pe calitățile copiilor, orice ființă umană are
multe calități. Stimulați-le creativitatea, vor rămâne în contact cu resursele
lor, își vor găsi aptitudinile. Ascultați-le nevoile reale, veniți cu
recompense care-i ajută să devină umani dar în același timp, realiști și
responsabili. Încurajați-i să fie prietenoși, vor socializa, vor deveni
încrezători, cooperanți. Aveți încredere în ei! Dăruiți iubirea ce le-o
purtați! Fiți prezenți și atenți la ei, fără a-i sufoca și a le tăia aripile”, este sfatul psihologului Maria Verdi.
 

Persoană
de contact
Maria
Verdi
Psiholog-psihoterapeut
integrativ
Master stiintele nutritiei
0726310094
Transmite,
Dr. Tănase
Tasențe
Director
General
Plus
Communication
0725.465.508

Comments

Faci un comentariu sau dai un răspuns?