Misterul cartilor cu adeziv

     Incep articolul prin a va spune ca ma consider o persoana clasica, care iubeste lucrurile vechi, la care se munceste si se pune suflet in procesul de creare. Drept dovada, nu detin carti in format electronic ci o biblioteca intreaga plina cu carti, peste trei sferturi din ele deja citite si mai am cateva carti in wishlist.
     Orice carte pe care o cumpar, imi place sa o rasfoiesc, sa-i citesc descrierea si sa o miros. Poate o sa ma considerati o persoana ciudata, dar chiar fac acest lucru atunci cand pun mana pe o carte noua. Are un miros specific care iti induce o stare de nedescris.
Ganditi-va doar cum as putea face acest lucru in cazul unei carti electronice? Am sa miros tablete?      Daca as face asta, probabil tableta ar mirosi de mancare (daca ma aflu intr-un fast food in acel moment) sau a transpiratie (daca ma aflu in RATB) fiindca, ghiciti ce? Am constatat ca mirosurile din jur se ”imbiba” intr-o tableta mai ceva decat intr-o haina si am observat acest lucru dupa ce am carat tableta cu mine in cateva locuri.
     Conteaza foarte mult si aspectul cartii, drept dovada, aceasta nu trebuie sa aiba alta legatorie decat prin adeziv, indiferent de natura acestuia: cu dispersie apoasă pe bază de Vinyl Polymers (PVAc); cu dispersie apoasa pe baza de dextrina; cu dispersie apoasa pe baza de STARCH;  cu adeziv topit la cald; in tuburi sau de tip tesatura.
     Mai nou am vazut ca sunt la mare cautare cartile cu spirale, ca sistem de prindere. Acesta ma duce cu gandul la un caiet de matematica util pentru clasa sau teme pentru acasa, nici gand la o carte de citit.
    Apreciez tipografiile care utilizeaza adezivi pentru carti, reprezentand o structura de prindere destul de rezistenta, placuta la atingere cat si la privire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *